luni, 28 februarie 2011

MONOGRAFIA CULTURALĂ A UNEI ZONE STUDIU DE CAZ : STARCHIOJD, BĂTRANI, CHIOJDU MIC/ CHIOJDEANCA

(proiectul de cercetare)

Atât ca asistent social cât şi ca profesor de religie – activităţi desfăşurate în mare parte în mediul rural - am constatat necesitatea cunoaşterii tradiţiilor, a mentalităţii românului de rând, ca o completare a studiilor din timpul facultăţii şi ca un instrument de lucru absolut necesar.

În primul caz, lucrând cu oamenii în nevoie, pentru a le asigura un suport moral, faci, vrând-nevrând apel la valorile pe care acestia le respectă, sau dacă sunt confuzi, le poţi oferi şansa redescoperirii spiritualităţii romaneşti. Ca profesor de religie, având în programa şcolară anumite teme cum ar fi de ex. Familia creştină, Sfanta Tradiţie, Despre sărbători, Folclorul ca sursa de inspiraţie pentru literatura cultă, am adunat împreună cu copiii date despre obiceiurile care se respectă încă în satul unde predau (Starchiojd) sau despre unele care s-au pierdut.

Anumiţi factori, cum ar fi izolarea geografică, spirituală, culturală, cea datorată căilor de transport deficitare sau modului de viaţă, şi, nu în ultimul rand ataşamentului faţă de un model cultural, au permis o mai bună conservare a datinilor strămoşeşti. Mutaţiile politice şi sociale din ultimul secol, ca şi evoluţia fantastică a tehnologiei, au adus modificări, cum era de aşteptat, atât în caliatea vieţii cât şi la nivel cultural.

Satele pe care doresc sa le studiez din punct de vedere spiritual (obiceiuri, concepţie de viaţa, creaţii folclorice) şi anume Starchiojdul, Valea Anei, Rotarea, Bătrani, Chiojdeanca (jud. Prahova) si respectiv Chiojdul Mic (jud. Buzau), sunt dispuse într-o zonă de deal, cu o clima mai aspră decât în campie, totuşi la adăpostul oferit de amplasarea lor pe văi. Mediul geografic a determinat, fireşte, ocupaţiile de bază ale locuitorilor: creşterea animalelor, agricultura, prelucrarea lemnului, meserii care şi-au pus amprenta asupra concepţiei şi modului de viaţă, asupra obiceiurilor, a creaţiilor folclorice. Modelul cultural a fost influenţat şi de faptul că localităţile, cu excepţia satului Chiojdeanca, sunt la o zonă de confluenţă, fiind foarte aproape de vama de altădată, către Ardeal, şi respectiv, Moldova, şi ca dovadă sunt creaţii folclorice şi anumite elemente de ordin lingvistic, toponimic sau legate de numele persoanelor.

În condiţiile în care a fost deja publicată o monografie a Starchiojdului, scrisă de Stelian Florescu-Pântece care cu migală a adunat date îndeosebi privind aspectele istorice, geografice etc. şi pentru că acesta nu a epuizat subiectul în sensul unei monografii exhaustive de genul celor făcute de şcoala sociologică a lui Gusti, se simte nevoia unor completări, dar şi a actualizării unor informaţii. După ştiinţa mea, există o monografie mai veche a comunei Chiojdeanca (din 1921) şi una mai nouă şi de asemnea o monografie în format electronic a Chiojdului din Buzău. Acestea erau informaţiile în momnetul admiterii mele la doctorat. Mai există o monografie foarte valoroasă a lui Paul Popescu, despre Chiojdu Mic; a apărut la scurt

O monografie culturală a unui sat, respectiv a unei zone etnografice, trebuie să cuprindă caracteristicile definitorii ale respectivei comunităţi, reflectate în mentalitatea oamenilor, credinţe, obiceiuri, practici, ritualuri, creaţii folclorice. /8 dar şi date despre creaţiile culte care au fost inspirate de acestea.

Date fiind cele menţionate până acum, în lucrarea mea îmi propun, în primul rând cercetarea amănunţită a aspectelor culturale îndeosebi, dar şi a celor privind flora şi tratamentele tradiţionale, precum şi a ocupaţiilor tradiţionale cu cele legate de ele (credinţe, ritualuri), referitoare la comuna Starchiojd. În al doilea rând, un studiu comparativ între Starchiojd, Chiojdu Mic care se află „peste muche”, cum spun sătenii, în jud. Buzau, şi com Chiojdeanca, situată la cca. 50 km. pe şosea, dar apropiată prin legenda care spune că localitatea a apărut prin stabilirea acolo a unei fete din neamul Chiojdenilor. Nu în ultimul rând, voi încerca descifrarea unor ritualuri sau obiceiuri a căror semnificaţie s-a pierdut sau este puţin cunoscută.

Din păcate până în momentul de faţă nu mi-am atins toate obiectivele, un studiu exaustiv al unui sat fiind imposibil de realizat fără o echipă de specialişti. Cu toate acestea am adunat câteva exemplare pentru fiecare specie cercetată, capitolele fiind astfel inegal dezvoltate. Pe măsură ce avansau cerceetările am descoperi noi surse de documentare, nu numai din trimitirelile bilbiografice, dar şi din mărturiile informatorilor mei.

Am încercat să abordez prin metode şi tehnici cât mai variate cercetarea de teren (am utilizat metoda inteviului închis, deschis, semideschis, a chestionarului, fişe de observaţie, ancheta panel, ancheta de lungă durată, despre o periegheză nu poate fi vorba pentru înainte de a începe studiile doctorale am locuit 8 ani în Starchiojd, consemnând de multe ori faptele de folclor). Informatorii au vârste foarte variate (10-95 ani), din păcate unii dintre ei au decedat între timp.

Un sprijin constant mi-a fost în toată această perioadă fostul meu elev, Cristi Muşa, cu care am şi colaborat în cecetarea de teren. De mare folos mi-a fost participarea la cursurile pentru studenţii şi masteranzii de la Facultatea de Etnologie. La capitolul despre muzică m-am sfătuit cu Neluş Bocan zis, Rămăţoiu, lăutar din Starchiojd. Notarea pe note a două colinde a realizat-o la solicitarea mea doamna învăţătoare Maria Cârstea. După alcătuirea unui plan de lucru pentru acest capitol, l-am consultat pe domnul Grigore Leşe.

În alcătuirea lucrării am folosit folosit:

- bibliografia (scrieri de sociologie, folclor sau literare şi nu numai);

- informaţiile dobândite pe teren în localităţile amintite;

- materiale foto-audio-video realizate pe teren;

- internetul.

-

Sumarul propus iniţial a suferit transformări.


Sumar :

I. Cercetările monografice anterioare

1. Modelul şcolii gustiene

2. Monografia com. Nereju, realizată de H.H. Stahl şi alte monografii mai vechi

3. „Despre satele devălmaşe” de H.H. Stahl

4. Tipuri de monografii

5. Satul actual în cercetările sociologice

6. Cercetări folclorice

II. Pregătirea teoretică : „Trei comune înfrăţite prin legendă”

  1. Monografiile localitaţilor Starchiojd, Chiojdu Mic şi Chiojdeanca
  2. Culegeri de folclor din zonă : „Ciobănaş de la miori” şi „Folclor din Prahova” ambele de Constantin Manolache
  3. Culegerile echipei lui Brăiloiu din anii ’50, din com. Bătrâni.
  4. Fapte de folclor întâlnite în alte culegeri
  5. Convorbiri cu „bătranii” (un prim set de înregistrări)
  6. Ipoteze, instumente de lucru (fişă de informator, fişă de transcriere, model de chestionar, fişă de observaţie), echipa de lucru

Concluzii

III.Prezentarea tematică a tradiţiilor din zonă (titlul??)

1. Şcoala

2. Biserica

3. Teologia populară

4. Filosofia populară

5. Ştiinţa populară:

a) Medicina

b) “Farmacia verde”

c) Matematica primitivă

d) Măsurarea timpului şi a spaţiului

e) “Prognoza vremii”

f) “Tehnologia materialelor”

6. Arta populară

a) Arhitectura

c) Sculptura

d) Costume populare

e) obiecte de interior, obiecte uzuale

b) Literatura


I. Cercetările monografice anteriore

1. Modelul şcolii gustiene

Şcoala de sociologie romanească, sub îndrumarea lui Dimitrie Gusti, este „prima care a creat o metodologie a cercetării comparativ-progresistă” a unităţilor sociale, de la familie şi sat la comunităţile suprasăteşti, simplificator „o şcoală a monografiilor săteşti”./1

Campaniile Şcolii Sociologice de la Bucureşti sub îndrumarea lui Gusti s-au realizat cu participarea unor echipe fromate din studenţi dar şi din specialişti, echipa de lucru având o „alcătuire multiaxială”/2 : sociologi (ex. H.H Stahl, P.H Stahl-etnosociolog, Anton Golopenţia), filozofi (Mircea Vulcănescu- filosof şi sociolog rural), antropologi (ex. Traian Herseni- sociolog si antropolog), etnomuzicologi (Constantin Brailoiu) folclorişti etc. Interzicerea sociologiei în 1948 a făcut ca unele cercetări să nu fie finalizate, unii cercetători fiind închişi în temniţele comuniste, alţii plecând în străinătate.

Au fost alese zone cu identitate bine conturată, aşa numitele ţări, precum şi zone de interferenţă : Oltenia (1925, Goicea Mare, azi jud. Gorj, Runcu, 1930), Moldova (Nerej, Butna, 1927, 1938, Vrancea), Basarabia (1928, 1931, Comova, Orhei), Muntenia (1926, Ruşeţ, Brăila), Transilvania (1929, 1932, Drăguş, Făgăraş, azi jud Braşov, 1935 Şanţ, Năsăud)/p 24 narcisa Începând cu 1925, au fost cercetate 626 sate, oraşe , regiuni.

Planul de lucru al unei monografii:

I. Plan general; Statistică ; II. Cadre : 1. Cosmologic, 2. Biologic, 3. Psihologic, 4. Istoric

III. Manifestări : 1. Spirituale, 2. Economice, 3. Juridice, 4. Politice; IV. Voinţa socială: 1. Unităţile sociale,2. Relaţiile sociale /3

Ultima promoţie din şcoala sociologicaa cunoscut un reviriment 1953, prin P.H Stahl, Florea Stănculescu, A. Gheorghiu, Mircea Vulcănescu, Anton Golopenţia, Traian Herseni :

Între cele 60 de sate studiate de Golopentia si echipa sa este şi localitatea Poseşti din Prahova, la doar câţiva km de cele studiate de mine. Studiul a relevat marea diversitate a satelor. Au fost pe teren 850 de echipieri voluntari şi 50 de tehnicieni ai institutului de ştiinţe sociale.

Traian Herseni a întreprins cercetari antropologice la Pădureni (familia si grupurile genealogice, tipul antropologic, grupul onomastic, spiţa de neam - arborele genealogic). Echipa sa alcătuită din : medic, statistician, labornt, economist, tehnician, sociolog, tehnician foto, etnograf (Romulus Vuia, perioada 16.06.1958-07.07.1958). Au fost supuşi cercetărilor 539 locuitori.

Primul film sociologic 1929 la Drăguş. Materialele culese au stat la baza înfiinţării Muzeului satului din Bucureşti, în 1936, nuumit Muzeul Naţional Dimitrie Gusti. Brăiloiu a înfiinţat Arhiva de Folklor a Societăţii compozitorilor şi Arhiva de la Geneva.

Catalogul materialului 1928 cuprindea :

Mijloace de lucru : biblioteca sociologică, catalogul lucrărilor, catalogiul monografiilor sicoale româneşti, catalogul cărtilor donate şi statutele bibl infiintate de seminar

Regulamentul, programul de lucru, tabel de ordine

Cadre

I. cosmologic

II. biologic

III. psihologic

IV. istoric

Manifestări :

  1. spirituale
  2. economice
  3. juridice
  4. politice
  5. manifestări spirituale : religioase (icoane ), culturale (cărţi religioase, didactice, cărţi diverse, documente), datini (ouă încondeiate, măşti, obiectul întrebuinţat la Buhai), artistice (instrumente muzicale, jucării, podoabe şi monede, folclor muzical)
  6. manifestări economice : gospodărie, stâna, agricultură şi pescuit, mină, diverse.

Cercetarea monografică cuprinde : cercetare pe teren, prelucrarea materialului, redactarea.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu